- a scădea în greutate
- to fall away in flesh.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
a scădea în greutate
Look at other dictionaries:
uşura — UŞURÁ, uşurez, vb. I. tranz. şi refl. 1. A reduce sau a scădea din greutate. 2. fig. A( şi) alina, a( şi) potoli o suferinţă fizică sau morală. ♦ A (se) destăinui pentru a şi alina o durere sufletească. ♦ refl. (Despre boli) A ceda, a slăbi, a se … Dicționar Român
bruto — BRÚTO adv. În total, fără a scădea daraua (dintr o greutate), cheltuielile, impozitele etc. (dintr un venit). – Din germ. Brutto, it. brutto. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Bruto ≠ neto Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
lăsa — LĂSÁ, las, vb. I. 1. tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiinţe ţinute strâns. ♢ expr. A lăsa (cuiva) sânge = a face să curgă din corpul cuiva, printr o incizie, o cantitate de sânge. Lasă mă să te las, se spune despre un om indiferent, lipsit … Dicționar Român
scăzământ — SCĂZĂMẤNT, scăzăminte, s.n. Pierdere, reducere (în greutate, volum etc.), scădere; (concr.) parte (dintr o marfă) care se pierde, se reduce (în greutate, volum etc.). – Scădea + suf. ământ. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
slăbi — SLĂBÍ, slăbesc, vb. IV. 1. intranz. (Despre fiinţe) A pierde din greutate, a deveni (mai) slab (1). 2. intranz. (Despre fiinţe) A pierde din forţă, din putere, din rezistenţă. ♦ (Despre organe ale corpului, despre facultăţi etc.) A nu mai… … Dicționar Român
adăuga — ADĂUGÁ, adáug, vb. I. 1. A mai pune peste..., a da în plus; a face să sporească. ♦ A spune sau a scrie ceva în continuare sau în completare. 2. refl. şi tranz. A (se) alătura, a (se) alipi, a (se) reuni. [pr.: dă u . – var.: adăogá vb. I, adáoge… … Dicționar Român
ridica — RIDICÁ, ridíc, vb. I. I. tranz. 1. A lua de jos şi a duce în sus (susţinând cu forţa braţelor, cu spatele etc.); a sălta. ♢ expr. A ridica mănuşa = a primi o provocare. A ridica paharul (sau cupa, rar, un toast) = a închina în cinstea cuiva. ♦ A… … Dicționar Român
scoate — SCOÁTE, scot, vb. III. tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr un spaţiu, dintr un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba … Dicționar Român
încet — ÎNCÉT, ÎNCEÁTĂ, înceţi, te, adj., adv. 1. adj. Fără viteză; liniştit, lin, domol. ♦ (Despre oameni) Care reacţionează cu întârziere, care face ceva în ritm lent. ♦ (Despre judecată, gândire) Care raţionează cu greutate; greoi. 2. adj. (Despre… … Dicționar Român
